OrtexoLegeAPI

Directive UE și legea română care le transpune: cum le găsești printr-un API

Publicat · Răspunsuri citite pe

Pe scurt

De regulă, o directivă UE produce efecte în România prin actul care o transpune. eu_transposition primește numărul CELEX al directivei (de exemplu 31993L0013, directiva 93/13/CEE privind clauzele abuzive) și întoarce actele românești de transpunere, cu Monitorul Oficial, din registrul UE de transpunere. lookup_eu_article citește articolul directivei în versiunea consolidată în vigoare.

Ce este un număr CELEX

CELEX este numărul de identificare al unui act UE în baza de date a Uniunii. Directiva 93/13/CEE a Consiliului, privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, are numărul 31993L0013: sectorul 3 (legislație), anul 1993, litera L (directivă) și numărul 0013.

Un număr care începe cu 0 și se termină cu o dată e al unei versiuni consolidate. Pentru aceeași directivă, versiunea consolidată în vigoare e 01993L0013-20220528: textul de bază, cu modificările lui, la 28 mai 2022.

De la directivă la legea română

O directivă nu e scrisă pentru cetățeni, ci pentru statele membre: ele o transpun în dreptul lor. De regulă, deci, un răspuns complet citează și actul românesc de transpunere, nu doar directiva. Instrumentul eu_transposition le dă din registrul UE de transpunere. Pentru 31993L0013, citit pe 16.11.2026:

Instrumentul și argumentele

eu_transposition
{
  "celex": "31993L0013"
}

Răspunsul, citit pe 16.11.2026

[1] Registrul UE de transpunere (NIM) pentru directiva 31993L0013
ACT DE TRANSPUNERE (rang normativ):
→ Lege nr. 193 — M. Of. nr. 543 din 2012-08-03
  Legea nr. 193/2000, republicată, privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori.
• Lege nr. 363 — M. Of. nr. 899 din 2007-12-28
  Lege privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor.
• Lege nr. 65 — M. Of. nr. 52 din 2002-01-25
  Lege pentru modificarea Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori
• Lege nr. 193 — M. Of. nr. 560 din 2000-11-10
  Lege privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori

Acte administrative și de organizare:
• Hotărâre de Guvern nr. 748 — M. Of. nr. 480 din 2007-07-18
  Hotărâre privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
• Ordin nr. 531 — M. Of. nr. 4 din 2002-01-07
  Ordin al Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei pentru Clauze Abuzive.

Actul de transpunere principal, marcat cu săgeată, e Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, republicată în Monitorul Oficial nr. 543 din 3 august 2012. Lista mai cuprinde și alte acte legate de directivă, cum sunt Legea nr. 363/2007 și Legea nr. 65/2002, plus acte administrative: o hotărâre de Guvern și un ordin.

Dacă transpunerea e incompletă sau întârziată, regulile pot fi altele; asta e o întrebare de interpretare, nu de căutare, și rămâne a unui specialist.

Articolul directivei, în versiunea în vigoare

Instrumentul lookup_eu_article citește un articol dintr-un act UE, după CELEX și numărul articolului. Dacă ceri CELEX-ul textului de bază, el urmează familia actului până la versiunea consolidată în vigoare și o spune. Art. 3 din directivă:

Instrumentul și argumentele

lookup_eu_article
{
  "celex": "31993L0013",
  "article": "3"
}

Răspunsul, citit pe 16.11.2026

[1] Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, articolul 3 (CELEX 01993L0013-20220528) [in force]
[Ai cerut 31993L0013, textul de bază. Mai jos este versiunea consolidată în vigoare, 01993L0013-20220528.]
Articolul 3
alin. (1) O clauză contractuală care nu s-a negociat individual se consideră ca fiind abuzivă în cazul în care, în contradicție cu cerința de bună credință, provoacă un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților care decurg din contract, în detrimentul consumatorului.
alin. (2) Se consideră întotdeauna că o clauză nu s-a negociat individual atunci când a fost redactată în prealabil, iar, din acest motiv, consumatorul nu a avut posibilitatea de a influența conținutul clauzei, în special în cazul unui contract de adeziune.
alin. (3) Anexa conține o listă orientativă și neexhaustivă a clauzelor care pot fi considerate abuzive.

Răspunsul spune ce a făcut: ai cerut 31993L0013, textul de bază, iar el a citit versiunea consolidată 01993L0013-20220528, marcată în vigoare. Textul de bază e istorie și, de regulă, nu e legea care se aplică azi.

Aceeași noțiune, în legea română

Legea română de transpunere definește clauza abuzivă la art. 4 alin. (1). Citit cu lookup_article, pe 16.11.2026:

lookup_article, Legea nr. 193/2000, art. 4 alin. (1)

[1] LEGE nr. 193 din 6 noiembrie 2000 (**republicată**), Art. 4 alin. (1) [in force]
(1) O clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.

Alături de art. 3 alin. (1) din directivă, se văd elemente comune: o clauză care nu a fost negociată individual, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, în detrimentul consumatorului, și cerința de bună-credință. Cum se aplică, într-un caz anume, nu spune niciun instrument.

Căutarea în dreptul UE, în română

Când nu ai numărul CELEX, cauți cu search_eu_law, cu întrebarea scrisă în română: căutarea e după sens și după cuvintele din text, iar textele UE sunt în versiunea română. Numind actul sau articolul, de pildă «articolul 17 din GDPR», îl aduci primul. Primele rânduri ale unei căutări după «clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii»:

search_eu_law, primele rânduri, citit pe 16.11.2026

[1] Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, Articolul 3 (CELEX 01993L0013-20220528) [in force]
Articolul 3
alin. (1) O clauză contractuală care nu s-a negociat individual se consideră ca fiind abuzivă în cazul în care, în contradicție cu cerința de bună credință, provoacă un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților care decurg din contract, în detrimentul consumatorului.
alin. (2) Se consideră întotdeauna că o clauză nu s-a negociat individual atunci când a fost redactată în prealabil, iar, din acest motiv, consumatorul nu a avut posibilitatea de a influența conținutul clauzei, în special în cazul unui contract de adeziune.

Fiecare rezultat vine cu CELEX-ul lui și cu starea în vigoare. Dacă răspunsul e o directivă, următorul pas e eu_transposition.

Întrebări frecvente

Ce este un număr CELEX?
Numărul de identificare al unui act UE: sectorul (3 pentru legislație), anul, litera tipului (L pentru directivă) și numărul. De exemplu, 31993L0013 e directiva 93/13/CEE. O versiune consolidată începe cu 0 și se termină cu o dată: 01993L0013-20220528.
Cum aflu legea română care transpune o directivă?
Cu eu_transposition, dându-i numărul CELEX al directivei. Răspunsul listează actele românești de transpunere, cu numărul Monitorului Oficial, din registrul UE de transpunere.
Care e legea română pentru clauzele abuzive?
Pentru directiva 93/13/CEE, registrul UE de transpunere indică, ca act principal, Legea nr. 193/2000, republicată, privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori.
Directiva 93/13/CEE mai este în vigoare?
Versiunea ei consolidată, 01993L0013-20220528, e marcată în vigoare în răspunsul lookup_eu_article din 16.11.2026.
Pot citi dreptul UE în română printr-un API?
Da. search_eu_law caută în actele UE în versiunea română, iar lookup_eu_article citește un articol după CELEX. Sunt două dintre cele 40 de instrumente din manifest.

Încearcă pe textele tale

Aceleași instrumente sunt în aplicația Ortexo și în API.

Încearcă OrtexoDocumentația API

Articolul explică cum citești legea printr-un instrument; nu e consultanță juridică. Ortexo caută, citește și compară textele, iar încadrarea unui caz rămâne a unui specialist.